Uite medierea, nu e medierea!


In data de 7 mai 2014, printr-un comunicat de presa pe care il puteti citi aici (www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-90) in urma sesizarii in dosarul 531D/2013, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art.2 alin.1 şi alin 1 indice 2 din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, adica obligatia participarii la sedinta de informare si respingerea cererii de chemare in judecata ca inadmisibila in lipsa participarii la sedinta de informare sunt neconstitutionale.

Prevederile declarate de Curtea Constitutionala ca fiind neconstitutionale sunt urmatoarele:

Art 2, alin 1:
Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege.

Art 2, alin 1, indice 2:
Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 60.1 alin (1) lit. a)-f).

Aceste prevederi au facut obiectul Ordonantei de Urgenta nr 90 din 12 decembrie 2013, emisa pentru modificarea si completarea Legii nr 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, precum si pentru modificarea art II din Legea nr 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator. Ele se refera la introducerea obligativitatii sedintei de informare cu privire la avantajele medierii inainte de declansarea unui proces in instanta sau dupa depunerea cererii de judecata pana la termenul dat de instanta in acest scop. Aceasta sedinta de informare a fost introdusa cu privire la anumite conflicte si anume cele enumerate la art 60 indice 1, alin 1.

Obligativitatea se refera doar la reclamant, nu si la parat, iar neindeplinirea acesteia de catre reclamant are drept consecinta respingerea cererii de chemare in judecata de catre instanta ca fiind inadmisibila. Aceste prevederi nu vor mai fi valabile la 45 de zile din momentul publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. (art 31, alin 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale).

Multe persoane au inteles ca declararea obligatiei participarii la sedinta de informare ca fiind neconstitutionala inseamna de fapt declararea sedintei de informare ca fiind neconstitutionala. Ceea ce este gresit! Trebuie sa subliniez faptul ca decizia se refera la OBLIGATIA in sine, nu la obiectul la care se refera obligatia, adica sedinta de informare sau prin extensie, medierea! Legiuitorul putea sa-l oblige pe justitiabil sa manance doua mere sau sa sara sotronul inainte de a depune cererea – obligatia a fost declarata neconstitutionala, nu merele!

De ce a introdus legiuitorul aceasta obligatie a reclamantului de a participa la sedinta de informare in ceea ce priveste conflictele “usoare”? Intentia din spatele acestei obligatii a fost aceea de a degreva instantele judecatoresti de litigii care pot fi stinse in urma incheierii unei intelegeri intre partile implicate. Este cazul, spre exemplu, litigiilor care au in centru relatiile de familie unde apelul la judecata nu face decat sa adanceasca partea emotionala a conflictului. De ce sa nu apeleze partile la mediere, unde isi pot spune pasurile pe larg si unde pot ele sa decida in functie de dorintele si interesele fiecareia? Incheierea unui acord de mediere duce la rezolvarea conflictului si repunerea relatiilor pe un fagas normal. Un alt avantaj este timpul. Ce alegeti? O luna la mediere sau doi ani in instanta? (perioade aproximative).
La sedinta de informare partii i se vorbeste despre cele mai importante aspecte ale medierii pentru ca aceasta sa inteleaga daca medierea o poate ajuta sa rezolve conflictul in afara instantei: principii, obligatii, drepturi, efecte juridice, etc. La sfarsitul sedintei, mediatorul o intreaba pe persoana respectiva daca doreste sa incerce medierea sau nu. Daca persoana raspunde da, mediatorul initiaza procedura medierii. Daca persoana raspunde nu, mediatorul ii elibereaza documentul aferent informarii, gratuit, iar persoana merge mai departe in instanta. Sedinta de mediere este practic un dialog intre parte si mediator, scopul fiind acela ca partea sa inteleaga in linii mari ce este medierea si la ce foloseste. Este o modalitate de promovare a medierii.
O mare parte a publicului insa a facut o confuzie intre sedinta de informare si mediere punand semnul egal in ceea ce priveste obligativitatea. Multi au ajuns sa creada ca medierea este obligatorie, ceea ce nu este adevarat asa cum am scris si eu pe situl Birou de mediator.
Din perspectiva justitiabilului, decizia CCR reprezinta o grija mai putin, dar nu reprezinta vreo rezolvare a problemelor sale care l-au adus in instanta. Pentru mediatori decizia reprezinta eliminarea unei modalitati de promovare a medierii unor oameni care altfel nu aveau de unde sa afle despre mediere. Majoritatea celor care mi-au intrat in birou in urma acestei obligativitati au afirmat ca daca si cealalta parte doreste, bineinteles ca prefera rezolvarea conflictului pe cale amiabila. Nimeni nu-si doreste sa mearga in instanta.
Am scris acest articol ca urmare a prezentei in spatiul virtual a unor afirmatii precum “medierea este neconstitutionala” si “medierea nu mai este obligatorie” – aceste afirmatii sunt gresite! Medierea este constitutionala si nu a fost niciodata obligatorie! Medierea ramane o procedura facultativa si la alegerea ambelor parti, fie ca este obligatorie sedinta de informare, fie ca nu. Sedinta de informare ≠ mediere! Dupa cum am spus mai sus, sedinta de informare este o discutie de principiu despre mediere cu o parte sau toate partile din conflict in urma careia fiecare parte hotaraste daca alege sau nu medierea. Sedinta de mediere este cronologic vorbind ulterioara sedintei de informare si se desfasoara dupa semnarea contractului de mediere si evident reprezinta vointa ambelor parti de a rezolva conflictul prin mediere.

In urma deciziei CCR, nu se schimba nimic legat de mediere si munca mediatorului. Conform legii medierii, si inainte de sedinta obligatorie, mediatorul era tinut sa ofere celui interesat de rezolvarea conflictului prin mediere orice informatii necesare pentru ca acesta sa inteleaga corect daca medierea il poate ajuta si cum: „Mediatorul are obligatia sa dea orice explicatii partilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea sa inteleaga scopul, limitele si efectele medierii, in special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului.” (art 29, alin 1, legea medierii). De asemenea, tot conform legii, aceste informatii sunt transmise partii/partilor interesate in mod gratuit: „Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.” (art 26, alin 3, legea medierii). Partile vor putea in continuare sa aleaga medierea fie inaintea instantei, fie in timpul procesului de judecata. Trebuie doar sa se informeze cu privire la posibilitatile de rezolvare a conflictului in afara judecatii si sa ia o hotarare in cunostinta de cauza.

Daca aveti intrebari sau nelamuriri referitor la acest subiect, nu ezitati sa comentati.

Autor articol Mediator Iulia-Cristina Uta

logo-birou-mediator

Tel 0745.548.400

Anunțuri