„UBER is so 2010!”


……n-am spus-o eu, ci Iulian Padurariu la conferinta Biz Innovation Forum 2016, uitandu-se catre Robbie Khazzam, seful UBER pe Europa!

Dar s-o iau de la inceput.

Pe 6 aprilie a avut loc cea de-a doua editie a Biz Innovation Forum, conferinta organizata de Revista Biz la Hotel Intercontinental cu subiectul inovatia tehnologica si shared economy.

Am urcat la etajul 21 al hotelului, gandindu-ma la ce am scris in articolul pre-conferinta.

Sala a fost plina, au fost multi participanti, multi bloggeri. De data asta am ajuns in timp util ca sa pot sa-mi aleg locul la o masa, pentru cei care au venit mai tarziu, organizatorii au pus la dispozitie scaune. Cu un cappuccino Nespresso (foarte bun!) in fata si doua croissante mancate in lobby, am inceput conferinta cu multa curiozitate.

Ii multumesc Leliei de la Revista Biz care m-a pus pe lista bloggerilor in ultimul moment :).

Despre inovatie

„Te adaptezi inovatiilor sau inovezi!”, spune Marta Usurelu.

Majoritatea dintre noi ne incadram in prima categorie, a celor care se adapteaza inovatiilor tehnologice, iar un procent foarte mic le creeaza. Tot Marta ne spune care este diferenta dintre „inovatie” si „inventie”: inovatia este o practica, nu o idee, este acea noutate care poate fi aplicata, in timp ce inventia este ideea noua.

Andrei Pitis de la Vector Watch este poate cel mai in masura sa vorbeasca despre inovatie: ceasul Vector afiseaza mesajele email pe ecran, trimite notificari despre subiectele care te intereseaza si pe urma iti cheama si o masina UBER! Andrei spune ca e nevoie de inovatie in fiecare zi, si o faci chiar daca nu vrei pentru ca te obliga piata.

Care sunt regulile pentru a obtine inovatia?

Inovatia e generata de oameni, iar acesti oameni trebuie in primul rand sa cunoasca foarte bine domeniul in care doresc sa aiba rezultate, sa fie lasati sa lucreze intr-o atmosfera care sa le permita sa incerce variante si sa greseasca, dar mai ales sa aiba timp sa se gandeasca. Acesti oameni trebuie sa aiba curajul sa-si depaseasca zona de confort.

Cum a produs echipa lui Andrei ceasul Vector Watch?

Au mers pe intuitie si pe asocierea cu un profesionist din domeniul ceasurilor. Din cateva idei interesante, printr-un proces de prioritizare, nu de selectie au obtinut cea mai interesanta idee. In comparatie cu ceilalti, romanii sunt inventivi, dar ii trage in jos faptul ca sunt mai degraba timorati si fricosi.

Nu avem o cultura a inovatiei pentru ca educatia noastra este inca foarte stricta si nu incurajeaza creativitatea, de aici tendinta de subestimare a romanilor.

Un alt element care contribuie la consolidarea acestei atitudini este dat de companiile mari si puternice a caror cultura organizationala omoara in fasa orice incercare de inovare, mai exact managementul performantelor care se bazeaza pe bonusuri. Pentru ca aceste companii sa obtina inovatie, solutia este de a se asocia cu start-up-uri sau echipe de tineri.

Despre shared economy

Ce este shared economy?

In articolul pre-conferinta n-am avut timp sa intru in detalii, dar acum sper sa pot sa raspund mai exact la aceasta intrebare. Pentru ca la baza sunt filolog, ca sa fiu sigura ca inteleg corect ceva, plec intotdeauna de la definitia cuvantului sau frazei in chestiune. Asa ca pana sa ajung la exemplificari ale termenului sharing economy, am plecat de la definitia acestuia. Dupa o scurta cercetare a rezultatelor date de Google, iata concluzia:

sharing economy =

an economic model in which individuals are able to borrow or rent assets owned by someone else. The sharing economy model is most likely to be used when the price of a particular asset is high and the asset is not fully utilized all the time.

(investopedia.com)

E vorba deci despre un model economic in care persoane fizice imprumuta sau inchiriaza bunuri care se afla in proprietatea altor persoane. Oamenii au facut treaba asta dintotdeauna, dar acum noutatea este data de internet: cei care folosesc acest sistem se pot gasi unii pe altii mult mai usor.

Exemplul clasic dat de cei care au vorbit prin 2010 despre acest concept este urmatorul: in acest sistem, daca ai o bormasina pe care nu o folosesti decat de trei ori pe an, poti sa gasesti prin intermediul internetului persoane care doresc sa imprumute sau sa inchirieze bormasina ta.

Ideea e ca acei oameni au nevoie de gaura pe care o face bormasina, nu de bormasina in sine. Subliniez si faptul ca aceste bunuri pot fi impartite cu ceilalti gratis, nu neaparat contra cost de unde ideea extinsa de economie care sustine o comunitate, care intareste legaturile dintre oamenii din acea comunitate.

Cei de la The People who Share dezvolta acest concept si vorbesc despre o cultura alternativa la cultura in care traim acum: ei doresc sa schimbe ideea de proprietate, oamenii sunt incurajati sa imparta nu numai bunuri, ci si abilitati, resurse, timp, centrul nu mai este propria persoana, ci comunitatea, ceilalti, sunt apreciate alte valori precum colaborarea dintre oameni, sustinerea reciproca, protejarea planetei si obtinerea bunastarii de care sa beneficieze toata lumea din comunitate.

Iata cum doresc ei sa schimbe lumea:

It’s a world in which our collective capability meets our collective needs and we collaborate to enhance each other’s lives, protect our planet and create wealth from which everybody benefits.

Ce sa spun, e foarte frumos, seamana cu viata dintr-un kibbutz, nu?

Dar ia sa vedem daca schimbam bormasina din exemplul de mai sus cu masina proprietate personala.

Cum se schimba situatia daca oamenii n-ar mai cumpara masini pentru ca ar inchiria pentru cateva ore masina altuia?

Este ideea la care ne-a indemnat sa ne gandim unul din speaker-ii de la conferinta, si anume dl Florin Bonciu (Prorector, Universitatea Romano-Americana): se injumatatesc vanzarile de masini, scade numarul de locuri de munca, scade contributia fiecarui producator de masini la bugetul statului, scade PIB-ul, si asa mai departe. Deci castigam ceva pe-o parte, dar pierdem altceva pe partea cealalta.

Alta intrebare:

cum s-ar aplica shared economy la pensionari?

sau la populatia din mediul rural?

La intrebarea Martei despre posibilitatea de crestere economica avand un model shared economy, raspunsurile speaker-ilor au fost impartite. Dl Forin Bonciu are o privire moderat-optimista asupra subiectului, doamna Anca Harasim spune ca shared economy ar avea impact pozitiv asupra saraciei, ca ar creste investitiile in tara si ar fi o solutie de oprire a procesului de brain-drain. Aspectele negative cu privire la shared economy este ca statul deocamdata nu are capacitatea administrativa si legislativa necesara pentru un asemenea model de economie.

Cateva start-up-uri din Occident au prins ideea si au pus-o in practica:

Ecomodo (2007)

Crowd Rent

Share Some Sugar

NeighborGoods (2009)

Thingloop

OhSoWe

SnapGoods (2010)

Dintre cele sapte companii, numai NeighborGoods mai functioneaza si doar pentru ca a fost salvata de un investitor. Ideea din spatele acestor site-uri este minunata, dar oamenii se pare ca nu vor sa renunte la obiceiul de a cumpara. Probabil ca psihologic este mult mai satisfacator sa spui „eu am” decat „eu folosesc”.

UBER este dat ca exemplu de companie care pune in practica shared economy.

Avand in vedere definitia si toata cultura din jurul shared economy, mie imi este evident ca UBER nu face shared economy.

UBER este un serviciu on-demand, adica la cerere, este o alternativa la serviciul de taxi pentru client, si o posibilitate de castig suplimentar pentru soferul-partener.

Nu este ride-sharing (cand mai multe persoane merg in aceeasi directie precum soferul masinii), nici car-sharing (cand mai multe persoane folosesc aceeasi masina). Clientii folosesc UBER pentru ca este o experienta mult mai placuta decat taxiul romanesc (dar nu este mai ieftin), iar soferii folosesc UBER pentru ca isi suplimenteaza veniturile.

Iata cateva statistici referitoare la Romania prezentate de Robbie Khazzam:

70.000 de utilizatori si-au descarcat aplicatia intr-un an

90% dintre utilizatori detin o diploma de licenta/master

60% au sub 30 ani

41% folosesc UBER cand stiu ca nu au loc de parcare

70% iau un UBER seara sau noaptea

37% dintre soferii UBER sunt antreprenori sau liber profesionisti, iar 32% sunt angajati

56% folosesc banii castigati sa-si plateasca cheltuielile de baza

31% folosesc banii castigati ca sa faca achizitii pe care altfel nu si le permiteau

Cineva din sala l-a intrebat pe Robbie de ce UBER creste pretul cand ploua afara, de exemplu, iar Robbie i-a raspuns ca trebuie sa ii recompenseze astfel pe soferii-parteneri. Ceea ce spune despre UBER ca este o companie centrata pe soferii-parteneri pentru ca de la ei vin veniturile.

Lucrurile stau diferit in ceea ce priveste Pony Car Sharing, companie infiintata in Cluj de catre Iulian Padurariu impreuna cu un business angel. Iulian a vorbit liber si insufletit despre Pony si despre ce inseamna un asemenea business. A fost speaker-ul care mi-a placut cel mai mult, la polul opus fiind estonianul Kalle Palling care si-a citit prezentarea, pe alocuri cu greutate si voce monotona.

Iulian isi incepe prezentarea cu afirmatia din titlu:

UBER is so 2010!

Ce este Pony?

Este un serviciu de car-sharing pus la dispozitia populatiei din Cluj: o flota de masini pe care o acceseaza oricine din comunitate, soferul platind 1 leu pe minut, iar in conditii meteorologice deosebite pretul scade sub 1 leu pentru ca nu e vina soferului ca traficul se inrautateste din cauza vremii.

Iulian ne-a povestit ca a gasit cu greutate un asigurator pentru masini din cauza particularitatilor acestui serviciu: oricine poate conduce masina, iar cheia este in masina.

Compania suporta costul benzinei, service-ul si tot ce mai tine de intretinerea masinii, in afara de amenzile pe care soferul le plateste.

Ce beneficii aduce comunitatii acest serviciu?

Mobilitate in oras pentru membrii comunitatii fara costurile detinerii unei masini, cresterea responsabilitatii avand in vedere ca folosesti un bun care nu este al tau, eliberarea unui numar mai mare de locuri de parcare.

Ne-a povestit ca au primit telefoane de la soferi care le spuneau ca soferul care a condus masina inaintea lor a lasat-o murdara.

In concluzie

Ideea de shared economy este una foarte interesanta pentru ca ofera solutii la vechea problema „n-am timp/n-am bani”. Habar n-am daca romanii ar fi mai receptivi decat occidentalii unde ideea s-a nascut dar a si murit, dupa cum afirma unii.

In ceea ce priveste inovatia, daca identifici o nevoie, cred ca tehnologia si conectivitatea ofera instrumente foarte bune ca sa si gasesti o solutie pentru acea nevoie, solutie care va fi inovativa.

Mai jos am postat cateva fotografii facute de mine la conferinta:

biz-innovation-forum-2016

biz-innovation-forum-2016

biz-innovation-forum-2016

biz-innovation-forum-2016

biz-innovation-forum-2016

biz-innovation-forum-2016

biz-innovation-forum-2016

biz-innovation-forum-2016

biz-innovation-forum-2016

Anunțuri