Replica


Nu sunt o persoana care stie sa dea replica. Ma refer la acele situatii cand cineva, apropiat sau nu iti spune ceva care te lasa cu gura cascata, te face sa te simti prost prin ceea ce spune, iar tu te trezesti mai tarziu spunand in sinea ta

Ah, ce fraier/a am fost, trebuia sa-i spun xxx sau yyy!

Too late, my friend … Cel mai rau e ca poti sa ramai agatat de situatie si de cum te-a facut sa te simti persoana respectiva chiar si toata ziua.

Ultima data cand mi s-a intamplat treaba asta a fost acum doi ani cu o persoana pe care o stiam din vedere. Participam la o conferinta la sfarsitul careia primeam un certificat de participare cu puncte profesionale. Nu puteam sa stau pana la sfarsitul conferintei pentru ca o cunostinta apropiata murise fulgerator si asa pierdeam punctele de participare. M-am dus la ea si i-am explicat situatia, m-a refuzat, eu am ramas pentru cateva secunde privind-o pentru ca nu ma asteptam si nu stiam ce sa-i spun. La care ea imi spune

Nu e cazul sa va dati ochii peste cap!

Am ramas interzisa. In primul rand nu-mi dadusem ochii peste cap, nu am asemenea reactii fata de persoane straine. In al doilea rand in tot ce tinea de imaginea ei aparea zambitoare, profesionist exemplar, cu carti publicate si mama perfecta. Socul a venit si de aici: era o mare discrepanta intre cum se prezenta in public si cum mi-a vorbit mie. M-am simtit execrabil toata ziua ca si cum ar fi vomitat cineva pe mine. Cel mai mult m-a durut ca n-am reactionat. M-am simtit ca si cum as fi fost un copil, iar ea m-a tras de urechi. M-am simtit umilita.

Un alt coleg m-a ajutat sa ma scutur de raul pe care il simteam. Am povestit pe un grup de facebook ce mi s-a intamplat, iar el a inteles perfect situatia. Mi-a raspuns asa (am gasit raspunsul si l-am copiat aici):

„Expresia „nu e cazul sa va dati ochii peste cap” este adesea folosita de unele femei pentru a-si aroga un aer de superioritate si a declansa dezechilibru emotional! Nu trebuie sa somatizati! Piaget spune despre acest tip de persoane ca le lipseste siguranta si echilibrul, insa vor sa-l transleze altora prin afirmatii nejustificate!”

Dupa ce am citit raspunsul lui, m-am linistit, m-am simtit iar normal.

Concluzia este urmatoarea:

Cand oamenii iti vorbesc asa, ei vorbesc de fapt despre ei, nu despre tine.

Faptul ca urmaresc sa te umileasca, sa te devalorizeze ca persoana arata o lipsa a lor, o problema a lor pe care probabil nici nu o constientizeaza, dar pe care incearca sa o compenseze asa.

Pentru mine sunt foarte adevarate vorbele spuse de Maya Angelou:

„Oamenii vor uita ce le-ai spus, vor uita ce ai facut, dar nu vor uita niciodata cum i-ai facut sa se simta”. 

Nu voi uita niciodata, persoana respectiva nu mai are nicio valoare pentru mine. Dar daca mi se mai intampla vreodata, cel putin imi voi reveni mai repede. Ceea ce va doresc si voua daca sunteti pusi in situatii asemanatoare.

Iulia

sursa imagine articol: canva.com

Anunțuri